— Capitolul I —
BĂIATUL DE
ODINIOARĂ
Domnul şi doamna Dursley, de pe Aleea Boschetelor, numărul 4, erau foarte
mândri că erau complet normali, slavă Domnului! Erau ultimii oameni de la care
te-ai fi aşteptat să fie amestecaţi în ceva straniu sau misterios, fiindcă,
pur şi simplu, nu credeau în astfel de aiureli!
Domnul Dursley era directorul unei firme, numite Grunnings, care făcea
burghie. Era un bărbat înalt, mătăhălos, aproape fără gât, dar avea o mustaţă
foarte bogată. Doamna Dursley era blondă, foarte slabă, şi avea un gât, cam de
două ori lungimea normală, ceea ce îi era de mare folos, deoarece îşi petrecea
majoritatea timpului uitându-se peste gard, în curţile vecinilor, iscodind tot
ce se putea. Cei doi aveau un fiu, pe nume Dudley, care era cel mai reuşit
copil din lume (după părerea lor).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu